Capitolul 2 – Tezeu, Pestii si Minotaurul

Capitolul 2 – Tezeu, Pestii si Minotaurul

Tezeu a fost un baiat adoptat si crescut de Poseidon, stapanul marilor. De ce adoptat? Nu l-a vrut tac’su, de-aia, Aethra parca-i zicea. Sau era maica-sa? Habar n-am, toti si toate au avut nume asemanatoare si probabil nume folosite la ambele sexe. ( hehe, am zis “sex” )

Acest baiat a avut o problema, si anume aceea ca era schiop. A mai avut o problema, dar va dati seama ca nu pot spune asta chiar la televizor. ( asteptati pana dupa miezul noptii )

Intr-o zi innorata cu soare, Poseidon l-a chemat pe Tezeu in citadela sa din adancurile marii. ( cum dracu’ a fost construita va va spune insusi Poseidon maine seara la OTV, impreuna cu Luis Lazarus, Lazarus Luis ) Poseidon si-a zis ca daca Tezeu e totusi schiop si nu poate inota cu un singur picior, s-a gandit sa paseasca si el pe plajele Greciei. ( stiti exact ce vroia sa admire, chiar daca femeile de pe atunci umblau cu pieptul dezgolit )

Cand cei doi s-au intalnit fata in fata, au purtat o discutie destul de intima, ca de la tata la fiu :

- Tezeu, du-te cumpara niste peste.

- Dar, tata, tu detii toata marea, toate apele, toate raurile, lacurile, inclusiv raul Pftululala’phflae, care e lac., se adresase Tezeu confuz tatalui sau, care nu era tata, ci tata adoptiv. Dar era tatal sau totusi.

- Mutra ta adevar graieste, fiul meu care nu-mi esti fiu, ci fiu adoptiv. Dar tot fiul meu esti, fiule. Acolo la pescarie sunt niste pesti nemaintalniti in aceasta mare. E o specie care traieste doar in raul Pftululala’phflae, care nu e rau, ci lac.

- Am inteles tata, care nu-mi esti tata, ci tata adoptiv. Acum te rog frumos spune-mi si mie unde este pescaria, ca n-am mai fost niciodata.

- Draga fiule, care nu-mi esti fiu, ci fiu adoptiv, uite, vezi acel obelisc din marmura alba, placat cu aur si platina tip tabla, cu inscriptii in limba latina si greaca, si cu chipurile noastre, cele ale zeilor din Olimp, gravate pe ea?

- Nu.

- Bun. O iei pe drumul acela care duce spre padure, treci prin padure, dup-aia o iei la stanga, dup-aia pe a paispea la dreapta, o iei inainte, inainte si iar inainte, pana ajungi la un boschet cu harciogi. Apoi o iei la … ( dupa inca vreo treisprezece rute ) … si pana cand ajungi in oras. Cauti apoi pescaria. Pe usa pescariei scrie “Deschide”, n-ai cum sa n-o vezi. Sau o iei pur si simplu de-a lungul coastei, e mai scurt si mai sigur.

- Multumesc tata, care nu-mi esti tata. Voi porni chiar acum!

Tezeu porni imediat catre pescarie. Cum ajunsese in acea zona, vazu pescaria. Dar ceva era in neregula, pe usa nu scria “Deschide”, ci “Impinge”. S-a derutat, a ramas confuz. Nu stia ce sa faca, nu stia daca trebuia s-o deschida sau s-o impinga. Transpirase, inima ii batea repede, precum un eunuc batea gongul. Si-a luat inima in dinti, si a impins usa. Nimic nu s-a intamplat, spre bucuria sa.

Cand a intrat in pescarie, l-a “izbit” un miros puternic de peste. Se uita in jur si vedea ca pe rafturi era doar peste. Peste de toate speciile, varstele, sexele. ( hehe, iar am zis “sex” ) Vanzatorul a vazut cat de mult se holba Tezeu la produsele sale si l-a intrebat :

- Va pot ajuta cu ceva domnule?

- Da, aveti peste?

- Da, domnule, avem foarte mult peste… Ati dori vreo specie anume?

- Hmm, aveti specia care se gaseste doar in raul Pftululala’phflae, care e de fapt lac?

- Sigur domnule, cati ati dori?

- Sasa.

- Sase?

- Da, sasa. Sasa pesti frumosh.

Vanzatorul ii aduce sase pesti, din cei mai frumosi pe care ii are. Tezeu plateste si pleaca.

A ajuns inapoi pe plaja pe care vorbise cu Poseidon. In cele din urma, Poseidon isi facu aparitia, lua pestii si ii multumise mult lui Tezeu. Dar se pare ca are o alta sarcina pentru el :

- Fiule, care nu-mi esti… Eee, la dracu’ cu chestia asta, trec la subiect. Vreau sa te duci in Knossos, sa te bagi sub palatul regelui Minos si sa-l decapitezi pe Minotaur si imi aduci capul lui.

- Bine tata, care nu-mi esti tata, ci…

- DU-TE ODATA!!

Tezeu se imbarca in corabia data de tatal sau, care nu-i era tata, ci… stiti voi. Ajunse in cele din urma la palatul regelui Minos si se gandi cum va intra in subteran. Cum Tezeu era schiop si avea si cealalta problema pe care n-o pot spune la televizor, va dati seama ca nu se putea deplasa prea repede, dar avea o minte ascutita si maini de cangur. ( la propriu )

Habar n-am cum, a ajuns in subteran. ( v-am zis eu ca are o minte ascutita si maini de cangur? ) In fata lui era un labirint parca fara de sfarsit, numit Labirintul Minotaurului. ( ma intreb de unde… ). Facu doi pasi grei, cu piciorul sau sanatos si cel handicapat, iar Minotaurul aparuse la capatul tunelului, abia luminat de tortele spanzurate de peretii de piatra ai labirintului. Minotaurul il privea fix in ochi cu manie pe Tezeu.

- Lol, salut, tu esti… Mino… Minodora? se adresa Tezeu creaturii jumatate taur, jumatate om.

- Nu, imbecil idiot si impertinent ce esti… Sunt Minotaurul!

- Pff, ai tai se imbatasera cu absint cand te-au numit asa?

- DE UNDE STII?!

- Nu stiam.

- Ah…

- Uite cum sta treaba, zise Tezeu vrand sa faca un mic “targ” cu fiara, am un picior cam natang aicea si nu prea pot sa ma mai misc. Poti veni incoace sa-ti tai capu’ ? Nu dureaza, promit.

- AAAAAHAHAHAHAAHHAHAHAHA, nu.

- Hai te rog, termin repede, ti-e greu?

- Da, mi-e greu. Mi-e lene sa vin la tine si sa-mi TAI CAPUL!!

- Ah, bine, atunci stai acolo ca vin eu… cumva…

Lui Tezeu ii luase mult timp sa faca chiar si un singur pas si nu putea deloc sa se apropie de el. Dar v-am zis ca are o minte ascutita? Bun. Fiti atenti :

- La dracu’ cu chestia asta., blestema Tezeu si aruncase sabia sa catre Minotaur, taindu-i capul.

V-am zis eu ca are maini de cangur? Problema era cum putea sa-i ia capul care era la distanta mare de el.

Habar n-am cum, a luat capul si tot nu dau cu seama cum, a ajuns la suprafata si s-a dus la Poseidon si i-a oferit capul. ( ma refer la capul Minotaurului ) Poseidon i-a multumit din nou, dar Tezeu era totusi confuz :

- Auzi tata, de ce m-ai trimis sa-l ucid pe Minotaur si sa-ti aduc capul sau?

- Habar n-am, lol, habar n-am…

 

Va urma, kkk.